De ce își sug copiii degetul?
Mulți părinți sunt surprinși să afle că suptul degetului poate începe încă din viața intrauterină. Ecografiile surprind frecvent bebeluși care își sug degetul înainte de naștere.
După naștere, acest comportament reprezintă un mecanism natural de liniștire și autoreglare. Copiii folosesc suptul pentru a se calma, pentru a adormi sau pentru a gestiona emoții precum frustrarea, oboseala sau anxietatea.
Din acest motiv, suptul degetului nu trebuie privit ca un comportament „urât” sau ca un semn că un copil este răsfățat.
Problema apare atunci când obiceiul persistă suficient de mult pentru a influența dezvoltarea structurilor orale.
Ce alte obiecte pot deveni un obicei?
Nu doar degetul poate fi implicat.
În practica clinică întâlnim frecvent copii care:
- sug păturica;
- sug colțul pernei;
- rod jucării;
- mestecă haine;
- rod creioane;
- mestecă mânecile bluzelor;
- sug buza inferioară;
- țin permanent diverse obiecte în gură.
Toate aceste obiceiuri exercită presiuni repetate asupra dinților, limbii și maxilarelor.
În unele cazuri, efectele pot fi similare cu cele produse de suptul degetului.
Până la ce vârstă este considerat normal?
În primii ani de viață, suptul degetului este considerat un comportament normal.
Îngrijorarea apare atunci când obiceiul continuă după vârsta de 4-5 ani sau când este foarte intens și frecvent.
Nu doar vârsta contează.
Contează:
- cât de des apare;
- cât timp durează;
- câtă presiune exercită copilul;
- dacă există și alte disfuncții asociate.
Un copil care își suge degetul ocazional nu va avea neapărat aceleași consecințe ca unul care adoarme în fiecare seară cu degetul în gură și îl menține acolo ore întregi.
Ce se întâmplă cu dinții și maxilarele?
Dinții și oasele aflate în creștere răspund la forțe.
Atunci când degetul este plasat între arcade în mod repetat, acesta poate modifica direcția de creștere și poziția dinților.
Printre cele mai frecvente modificări observate se numără:
Mușcătura deschisă
Dinții frontali superiori și inferiori nu mai ajung să se atingă.
Copilul poate rămâne cu un spațiu vizibil între dinți atunci când închide gura.
Dinți superiori împinși înainte
Incisivii superiori pot deveni proeminenți și mai vulnerabili la traumatisme.
Îngustarea maxilarului superior
Palatul poate deveni mai înalt și mai îngust.
Acest lucru poate contribui la apariția înghesuirilor dentare și la reducerea spațiului disponibil pentru limbă.
Modificări ale deglutiției
Limba poate începe să se poziționeze între dinți în timpul înghițirii.
În timp, acest tipar funcțional poate perpetua problemele ortodontice chiar și după dispariția obiceiului.
Semne care ar trebui să atragă atenția părinților
Pe lângă suptul degetului, merită observate și alte semne:
- copilul respiră frecvent pe gură;
- doarme cu gura deschisă;
- sforăie;
- are buzele uscate;
- saliva apare pe pernă dimineața;
- limba se vede între dinți;
- există spații între incisivi;
- copilul mestecă predominant pe o singură parte;
- vorbește cu limba între dinți.
Aceste semne pot sugera existența unor disfuncții miofuncționale asociate.
Suptul degetului și respirația orală
Aici lucrurile devin extrem de interesante.
În multe situații, suptul degetului nu este singura problemă.
Copilul poate prezenta simultan:
- respirație orală;
- poziție joasă a limbii;
- deglutiție atipică;
- masticație ineficientă;
- tulburări de somn.
De aceea, în abordarea modernă nu ne limităm doar la eliminarea obiceiului.
Încercăm să înțelegem de ce acesta persistă.
Uneori, degetul reprezintă doar simptomul vizibil al unei probleme funcționale mai complexe.
Cum îl putem ajuta pe copil să renunțe?
Prima regulă este simplă:
Nu certați copilul.
Rușinarea și pedepsele rareori funcționează pe termen lung.
În schimb:
- implicați copilul în proces;
- transformați obiectivul într-o provocare;
- utilizați calendare și recompense;
- sărbătoriți progresul;
- identificați situațiile care declanșează obiceiul.
Pentru părinții care își doresc un plan pas cu pas, am pregătit un ghid gratuit care explică metoda celor 30 de zile și personajul nostru, Tobi Curajosul.
👉 Descărcați gratuit ghidul „Adio, Degețel!” de pe site.
Când este nevoie de o evaluare specializată?
Recomandăm o evaluare dacă:
- copilul are peste 4-5 ani și continuă să își sugă degetul;
- observați modificări dentare;
- există spații între incisivi;
- copilul respiră pe gură;
- sforăie;
- doarme cu gura deschisă;
- suspectați o poziție incorectă a limbii.
În cadrul evaluării analizăm:
- dezvoltarea maxilarelor;
- respirația;
- somnul;
- poziția limbii;
- masticația;
- deglutiția;
- necesitatea terapiei miofuncționale sau a tratamentului ortodontic.
Pentru evaluări specializate vă așteptăm la Smile by Dr. Ilia sau în cadrul programelor educaționale și profesionale dezvoltate prin IOMFT.
Concluzii
Suptul degetului este unul dintre cele mai frecvente obiceiuri întâlnite în copilărie și, în primii ani de viață, reprezintă un comportament normal.
Totuși, atunci când persistă, poate influența dezvoltarea dinților, maxilarelor, respirației și funcțiilor orale.
Vestea bună este că intervenția timpurie poate preveni multe dintre aceste consecințe.
Cu răbdare, sprijin și o abordare corectă, majoritatea copiilor pot depăși acest obicei și își pot continua dezvoltarea într-un mod armonios.
Dacă aveți întrebări sau doriți să aflați dacă obiceiul copilului dumneavoastră afectează dezvoltarea orală, programați o evaluare și discutați cu un specialist familiarizat cu ortodonția funcțională și terapia miofuncțională.