„Doamna doctor, copilul meu are dinții prea mari.”
Este probabil una dintre cele mai frecvente afirmații pe care le aud în cabinet.
Părinții observă că dinții permanenți încep să erupă înghesuiți, strâmbi sau în afara arcadei și concluzia pare logică:
„Are dinții prea mari.”
Dar de cele mai multe ori problema nu este dimensiunea dinților.
Problema este spațiul disponibil pentru ei.
Cum ar trebui să arate dinții de lapte?
Mulți părinți sunt surprinși când le spun că îmi place să văd spații între dinții de lapte.
Da, ați citit bine.
Spațiile dintre dinții de lapte sunt adesea un semn bun.
De ce?
Pentru că dinții permanenți sunt mai mari decât cei de lapte.
Natura știe acest lucru și pregătește locul din timp.
Atunci când un copil are spații între dinții de lapte, există șanse mai mari ca dinții permanenți să aibă unde să erupă.
Când încep să mă îngrijorez?
Atunci când văd:
✓ dinți de lapte foarte înghesuiți
✓ lipsa completă a spațiilor
✓ arcade înguste
✓ palat înalt și îngust
✓ respirație orală
✓ limbă poziționată jos
✓ masticație insuficientă
Aceste semne pot indica faptul că maxilarele nu se dezvoltă în ritmul necesar.
O problemă de dinți sau o problemă de spațiu?
Imaginează-ți că ai 32 de mașini și o parcare construită pentru 24.
Problema nu sunt mașinile.
Problema este parcarea.
Același lucru se întâmplă și în cavitatea orală.
În multe situații, dimensiunea dinților este normală.
Maxilarele sunt cele care nu au crescut suficient.
De ce vedem tot mai des această problemă?
Acum 100-200 de ani oamenii aveau:
🥕 alimente mai dure
🥩 mai multă masticație
👃 mai multă respirație nazală
👅 poziții funcționale mai bune ale limbii
Astăzi copiii cresc într-un mediu complet diferit.
Alimentele sunt mai moi.
Masticația este redusă.
Respirația orală este mai frecventă.
Somnul este mai perturbat.
Iar toate aceste lucruri influențează dezvoltarea craniofacială.
Ce rol are limba?
Limba este unul dintre cei mai importanți „arhitecți” ai feței.
Atunci când stă pe cerul gurii:
✓ susține dezvoltarea maxilarului superior
✓ contribuie la lărgirea naturală a arcadei
✓ ajută respirația nazală
Atunci când stă jos:
✓ maxilarul primește mai puțin suport
✓ palatul poate deveni mai îngust
✓ spațiul disponibil pentru dinți poate scădea
Respirația orală și spațiul pentru dinți
Respirația orală nu afectează doar somnul.
Poate modifica și dezvoltarea feței.
Mulți copii care respiră pe gură dezvoltă:
✓ palate înguste
✓ arcade înguste
✓ înghesuiri dentare
✓ bărbii retrase
✓ profiluri faciale alungite
De aceea, atunci când vedem dinți înghesuiți, nu ar trebui să privim doar dinții.
Aparatul dentar rezolvă problema?
Da și nu.
Poate alinia dinții.
Poate crea spațiu în anumite situații.
Poate corecta mușcătura.
Dar dacă ignorăm funcția, există riscul ca o parte din problemă să rămână.
De aceea evaluăm și:
👃 respirația
👅 poziția limbii
🥕 masticația
💧 deglutiția
😴 somnul
Ce poți urmări acasă?
□ Există spații între dinții de lapte?
□ Copilul respiră pe nas?
□ Stă cu gura închisă în repaus?
□ Mestecă alimente mai dure?
□ Sforăie?
□ Are gura deschisă în timpul somnului?
□ Limba stă pe cerul gurii?
Aceste întrebări oferă adesea informații mai valoroase decât pare la prima vedere.
Dinții strâmbi sunt adesea ultimul semn
Când observăm înghesuirile dentare, procesul a început de multe ori cu ani înainte.
Cu respirația.
Cu poziția limbii.
Cu masticația.
Cu dezvoltarea maxilarelor.
De aceea, în ortodonția modernă nu ne uităm doar la dinți.
Ne uităm la funcțiile care contribuie la dezvoltarea lor.
Primul pas
Dacă observi lipsa spațiului pentru dinții permanenți sau alte semne descrise mai sus, începe cu:
Copii și Părinți → Care este primul pas?
și completează:
Chestionarul de evaluare pentru copii
Pentru că uneori problema nu este că dinții sunt prea mari.
Ci că maxilarele nu au avut șansa să se dezvolte la adevăratul lor potențial.